Ambulanță privată – Transport pacienți, evenimente & repatrieri

Asistență medicală în timpul transportului unui pacient cu AVC

AVC-ul este o urgență majoră, iar timpul este esențial („time is brain”). Rolul asistentei este să prevină agravarea, să monitorizeze atent și să mențină funcțiile vitale stabile până la spital.

Evaluare inițială + stabilizare înainte de plecare

A. Parametri de evaluat imediat
• TA (foarte important în AVC)
• Puls / ritm
• FR
• SpO₂
• Glicemie capilară (obligatoriu!)
• Nivel conștiență - AVPU / GCS
• Deficite neurologice:
◦ pareză facială
◦ asimetrie brațe
◦ vorbire incoerentă
B. Poziția pacientului
• Semi-sezut
• Dacă vărsă, alterare de conștiență → decubit lateral (poziție de siguranță).
C. Oxigenoterapia
• Se administrează O₂ DOAR dacă:
◦ SpO₂ < 94%
◦ pacient dispneic
◦ stop respirator iminent
Evita hiperoxia (agravează ischemia cerebrală).

Monitorizarea continuă în ambulanță

Asistenta urmărește în permanență:
Parametri obligatorii
• TA la 5 minute
(TA crescută este frecventă și NU se reduce agresiv)
• Puls / ritm
• SpO₂
• FR
• Glicemie (dacă se modifică starea)
• Status neurologic la 5-10 min (vorbire, mișcare, conștiență)
Semne de agravare imediată
• scădere bruscă nivel conștiență
• vărsături repetate
• TA extrem de mare + durere de cap severă
• bradikardie + hipertensiune (triada Cushing → risc de herniere)
• convulsii
• deteriorare focală: hemipareză agravată, afazie, incoordonare

Intervenții pe durata transportului

A. Acces venos
• minim 1 linie venosă permeabilă
• se administrează soluții izotone PRUDENT
(evită supraîncărcarea — crește presiunea intracraniană)
B. Controlul glicemiei
• dacă glicemia < 70 mg/dl → glucoză 10–20 g
• dacă glicemia > 180–200 mg/dl → se anunță spitalul (nu se corectează agresiv în pre-spital)
C. Controlul convulsiilor
Dacă apar convulsii:
• asigură permeabilitate căi aeriene
• protejează pacientul de traumatisme
• ventilație cu BVM dacă nu respiră adecvat
• medicație anticonvulsivantă doar conform protocolului medicului

Managementul specific AVC-ului în transport

Cel mai important lucru pentru asistentă: TIMPUL
• Notează ora debutului simptomelor
• Dacă debutul este necunoscut
→ notați ultima oră când a fost văzut normal
→ Informație vitală pentru tromboliză / trombectomie.
Comunicare pre-spital importantă
Asistenta trebuie să transmită:
• ora debutului
• simptomele principale
• TA / puls / SpO₂
• glicemia
• medicația administrată
• istoricul pacientului - anticoagulante / fibrilație atrială

Criterii de risc major în AVC – semne care pot apărea în ambulanță

1. Scăderea nivelului de conștiență → risc hemoragie sau herniere
2. Creșterea bruscă a TA + bradikardie → hipertensiune intracraniană
3. Convulsii
4. Vărsături masive → risc aspirație
5. Apariția tulburărilor respiratorii
Asistenta trebuie să fie pregătită pentru ventilație asistată dacă pacientul își pierde reflexele de protecție.

Prioritățile asistentei medicale (în ordinea corectă)

1. Asigurarea căilor aeriene și oxigenare corectă (fără exces)
2. Monitorizare: TA, puls, SpO₂, FR, glicemie, status neurologic
3. Acces venos + perfuzie lentă
4. Colectarea informației vitale pentru tromboliză
5. Raport rapid către UPU / Stroke Center

Asistență medicală în timpul transportului unui pacient cu insuficiență respiratorie

Transportul unui pacient cu insuficiență respiratorie este o situație de risc vital, iar asistenta medicală are un rol esențial în menținerea funcțiilor vitale până la destinație.

Evaluare inițială + stabilizare înainte de plecare

A. Parametri care trebuie evaluați
• FR (frecvența respiratorie)
• SpO₂ (saturația)
• Puls
• TA
• Nivelul de conștiență - AVPU / GCS
• Tipul respirației: superficială, abdominală, tiraj, cianoză
• Auscultație dacă este posibil
B. Oxigenoterapia - obligatoriu înainte de transport
În funcție de SpO₂:
• 94-100%: menține O₂ dacă pacientul e deja pe oxigen
• sub 94%: începi oxigenoterapie
• pestew 90%: ai indicație clară de ventilație asistată / suport ventilator

Monitorizarea continuă în ambulanță

Asistenta trebuie să monitorizeze pe tot parcursul transportului:
Parametri obligatorii:
• SpO₂ — continuu
• ETCO₂ dacă este disponibil (foarte important la ventilați)
• FR
• Puls
• TA (la 5-10 min sau continuu dacă este non-invaziv automat)
• Observarea efortului respirator: tiraj, folosirea musculaturii accesorii, cianoza Semne de agravare imediată
• scăderea SpO₂ sub 90%
• creșterea FR peste 30 sau scăderea sub 8
• alterarea conștienței
• apariția bruscă a tusei severe, wheezing intens, stridor
• transpirații profuze, anxietate extremă

Suport respirator pe durata transportului

A. Dacă pacientul respiră spontan
• O₂ conform indicațiilor
• Verifică la 1-2 minute reacția (crește SpO₂?)
• Polipnee severă? → pregătește dispozitive pentru ventilație asistată
B. Dacă are respirație ineficientă
Semne: bradipnee, SpO₂ sub 90%, alterare conștiență,
→ Ventilație cu balon-mască (BVM) cu 10-15 L/min O₂
→ Menține frecvență de 10-12 ventilații/min
→ Monitorizează ETCO₂ dacă există

Acces venos + tratamente

Obligatoriu un acces venos funcțional înainte de plecare.
Tratament posibil (conform indicației medicului):
• bronhodilatatoare (salbutamol, ipratropium) pe nebulizare
• corticosteroizi i.v.
• furosemid (în edem pulmonar acut)
• adrenalină IM în anafilaxie
• perfuzii cu prudență în insuficiența respiratorie (evită supraîncărcarea)

Asistență medicală în timpul transportului unui pacient cu durere toracică

AVC-ul este o urgență majoră, iar timpul este esențial („time is brain”). Rolul asistentei este să prevină agravarea, să monitorizeze atent și să mențină funcțiile vitale stabile până la spital.

Evaluare inițială + stabilizare înainte de plecare

A. Parametri de evaluat imediat
• TA
• Puls
• FR
• SpO₂
• Nivel conștiență (AVPU / GCS)
• Aspect general: paloare, diaforeză, anxietate, dispnee
• Verifică:
◦ durerea iradiază? (braț stâng, mandibulă, spate)
◦ durata durerii
◦ asociere cu dispnee / greață / vărsături
B. Poziția pacientului
• Semi-sezut
• Culcat dacă TA este mică sau există lipotimie.
C. Oxigenoterapia
• Doar dacă SpO₂ sub 94% sau dispnee severă:
◦ canulă: 1-4 L/min
◦ mască simplă / rezervor: 6-10 L/min

Monitorizarea continuă în ambulanță

Asistenta trebuie să urmărească pe tot parcursul transportului:
Parametri obligatorii
• TA la 5 minute
• Puls / ritm continuu (monitor ECG dacă există)
• FR
• SpO₂ continuu
• Aspectul durerii - se ameliorează sau se agravează?
Semne de agravare imediată
• TA sub 90 mmHg
• ritm neregulat nou apărut
• bradicardie severă (sub 40-50/min) sau tahicardie peste 130/min
• dispnee brusc instalată
• cianoză
• pierderea conștienței
• pacient foarte agitat sau foarte somnolent

Intervenții pe durata transportului

În funcție de starea pacientului și de protocoalele locale:
A. Nitroglicerină (dacă este indicată și există prescripție medicală)
Doar dacă:
• TA sistolică > 100-110 mmHg
• nu există suspiciune de infarct inferior cu afectare VD
• pacientul nu a luat inhibitori PDE5 (Viagra, Cialis) în ultimele 48 h
Rolul asistentei:
- măsoară TA înainte și după administrare
- supraveghează amețeala, hipotensiunea
B. Aspirină (dacă nu e alergic și dacă medicul indică)
• 160-325 mg de mestecat
• Asistenta verifică alergii, ulcere, antecedente hemoragice
C. Monitorizare aritmii
• ritm ventricular rapid
• extrasistole frecvente
• blocuri AV
→ anunță imediat medicul / dispeceratul
D. Gestionarea anxietății
Durerea toracică crește anxietatea, iar anxietatea crește consumul de oxigen.
Asistenta: • vorbește calm
• explică pașii
• evită mișcări bruște sau inutile

Acces venos + pregătirea pentru eventuale complicații

Obligatoriu un acces venos permeabil înainte de plecare.
Pregătire pentru:
• bradicardie → monitorizare strictă
• stop cardiorespirator → BLS / ALS
• aritmii → tratament